joi, 21 decembrie 2023

Teste poziția României, vecini și granițe

 

Unitatea de învatare nr. 1

Obiective urmărite :

- elevii explică poziţia României pe Glob şi pe continent ;

-          elevii enumeră consecinţele acestei situări ;

-          elevii determină pe hărţi poziţia ţării noastre ;

-          elevii enumeră vecinii şi punctele extreme ale ţării noastre.

 

A.Poziţia geografică a României şi consecinţele acesteia

 

Tipuri de itemi

 

  1. Completaţi spaţiile libere cu termenii corecţi preluaţi din enumerarea de mai jos:

 

Poziţia matematică a României pe Glob se raporteaza la paralela de 45 de grade …………………..nordica , şi la meridianul de 25 de grade longitudine ………………

Pe continent Romania este situată la nord de ……………………………….., faţă de care se afla la mai puţin de 1000 de kilometri şi la est de Oceanul Atlantic  , care reprezintă limita de ………….a Europei. Consecinţa directă a situării în Emisfera Nordică , a României , la jumatatea distanţei  dintre ……………………… şi Polul Nord , este caracterul ……………………… al climei .

 

Termeni : vest ,latitudine , continental, estică , temperat, Oceanul Arctic, Marea Baltică , Marea Mediterană , Ecuator , Meridianul Greenwich, est, nord .

 

  1. Citiţi cu atenţie urmatoarele enunţuri . Dacă afirmaţia este adevarată încercuiţi A , iar dacă este falsă încercuiţi F. Argumentaţi alegerea răspunsului .

 

  1. F. 1 . România se afla în Europa Centrală , datorită situării la distanţe egale faţă de extremităţile continentului .

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

  1. F. 2. Jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord , este indicată în România de prezenţa climei temperate.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

A.   F. 3. Distanţele egale faţă de extremităţile estică , vestică şi nordică , indică pentru ţara noastră o clima mai caldă în sud.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

 

B.   Limitele şi punctele extreme ale României

 

  1. Realizaţi corespondenţele. Puneţi în dreptul cifrei de la coloana A litera corespunzătoare din coloana B.

 

A                                                                                              B

…..1. Ungaria                                                   a. Est

…..2. Serbia ( Iugoslavia )                                 b. Nord

…..3. Bulgaria                                                  c. Sud -Vest

…..4. Ucraina                                                   d. Nord -Vest

…..5. Marea Neagră                                           e. Sud

…..6.Rep. Moldova                                          f.Sud-Est

 

2. Aveţi următoarea enumerare :Timiş, Rădăuţi,Teleorman,  Zimnicea , Tulcea ,Chilia, Sulina ,Botoşani, Sighetul Marmaţiei, Giurgiu,Horodiştea, Vama Veche , Beba Veche.

 

                  Selectaţi:

     a.punctele extreme ale României V……………………………………………S……………………………………E………………………………………………N…………………………

 

     b.judeţele extreme- în care se află localităţile de mai sus ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

luni, 4 septembrie 2023

Geografia României Clasa a VIII a, Subiectul lectiei: Populaţia activă, Tipul lecției: Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie

 

Dinamica și structura populației

 Aplicații pe proiecte și secvențe de lecție

Mulți profesori se tem de convertirea în planuri și proiecte de lecție active și axate pe gândire critică, atunci când vine vorba despre lecțiile de la  capitolul de dinamica populației. Dar tocmai faptul că are teme incitante, care pot fi foarte bine subiecte pentru lecții de tip ERR sau clasice, dar axate pe gândire critică și conversație euristică, este elementul dinamic, atractiv, social și de interes pentru elevi.

La clasa a VIII a, modalitățile de aplicare sunt mai numeroase, deoarece, în acest caz , în programă există un capitol generos despre Populatie și așezări, și în plus de asta. elevii trebuie să susțină spre sfârșitul semestrului teza la geografie. Lecțiile pun accentul pe învățarea conceptelor de populație activă și ocupată, densitatea populației, structura populației pe sexe, pe grupe de vârstă, confesională, națională și pe medii, și deci motivația învățării va căpăta alte conotații și noi valențe formative.

Ce tipuri de competețe și implicit obiective de referinţă ce se pretează foarte bine la studiul Dinamicii populației, am încercat să sumarizez mai jos:

-          elevii vor fi în măsură să aplice elemente generale de dinamica populației la caracteristicile orizontului local și apropiat;

-          elevii vor fi capabili să utilizeze algoritmi de investigare a mediului geografic;

-          elevi vor fi capabili să perceapă sisteme spațiale și funcționale (pe baza identificării unor relații între elemente și procesele componente);

-           elevii vor  repartiza spațial  într-o schemă elementele naturale și/sau socio-economice;

-           elevii vor fi capabili să selecteze fapte specifice esențiale și concepte;

Exemplele de lecții: Evolutia populației, Repartiția geografică și densitatea populației, Structura populației, Populația activă.

Activitățile de învățare propuse de programă se referă la realizarea și expunerea unei lucrări independente sau identificarea componentelor specifice ale populației cum ar fi: structura populației, dinamica acesteia, evoluția populației și percepera transformărilor la scara timpului( pe piramidele de vârstă) .

De asemenea, profesorul poate propune diferite teme pentru portofoliul elevilor pentru semestrul II:

Analiza cauzelor care au dus la scăderea populației în perioada 1992-2011( ultimul recensământ);

O listă de definiții utilizate în acest capitol( maxim 10);

Analiza evoluției  grupelor de vârstă  și a populației active, pe piramida vârstelor;

Comparație între piramida vârstelor masculin /feminin  sau rural /urban;

Grupele de vârstă de pe scara blocului unde locuiți.

Proiect de lecţie

Geografia României

Clasa a VIII a

Subiectul lectiei: Populaţia activă

Tipul lecției: Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie

Motivatie: acestă lecție este importantă deoarece se analizează locul și rolul populației active și ocupate în cadrul dezvoltării economice a României. Pe baza unei analize riguroase, elevii ajung la diferite opinii referitoare la cauzele ce determină nivelul de trai scăzut din ţară.

Obiective operaţionale

Cognitive. Pe parcursul acestei lecții elevii trebuie:

să definescă termenii de populatie activă, ocupată și sectoare de activitate;

Metodologice. Pe parcursul acestei lecții elevii trebuie:

să analizeze componentele sectoarelor de activitate din România;

să argumenteze caracteristicile populaţiei active;

Atitudinale.Pe parcursul lecției elevii trebuie:

să învete prin cooperare cu colegii;

să adopte o pozitie personală faţă de problema şomajului.

Condiţii prealabile: elevii ştiu să interpreteze un grafic sau să identifice elementele de referinţă ale unei hărți a populaţiei sau administrative;

Resurse materiale: hărți, grafice, atlase, textul din manual

Resurse procedurale:ciorchinele,  bula dubla,eseu structurat, studiu de caz.

Evaluare: Ce dovezi am că elevii au învăţat lecția?

De continut: răspunsurile la întrebari, eseul de cinci minute, ciorchinii elaborați

De utilizare  a operatiilor gândirii: solutiile studiului de caz, explicarea fenomenului migrării spre sate a orăşenilor, sintetizarea informațiilor

Desfășurarea situațiilor de învățare

                    Evocare

Conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor

1. Amintiti-vă  despre structura populației și dinamica populației. Elaborați fiecare în caiet bula dublă și completați-o pe baza caracteristicilor scrise pe tablă. Lucrați individual, apoi în perechi.

- pe tabla vor fi trecute amestecat caracteristicile: natalitate, mortalitate, populație adultă, spor natural, îmbătrânire demografică, populație tânără, scăderea populației. Aceasta schemă poate fi realizată și clasic, prin conversatie euristicș, sub forma unor întrebări – idei ancoră, care să reactualizeze elevilor cunoștințele generale despre geografia populației.

                                                                                                                       

Oval: Grupa de vârstă Oval: Dinamica populației                           

                                                                                   

 


           

 

Timp de scriere, comunicare.

2. Organizarea cunoștințelor anterioare ale elevilor. Verificarea bulei duble la elevi. Completez pe tablă.

              Realizarea sensului

3. Comunicarea titlului lecției noi și motivarea pentru învățare

4.  Lecturarea individuală a textului. Citiți textul, apoi vom completa împreună ciorchinele.

Oval: Sectorul primar Oval:     Populația                
      activă 
Oval: Populație ocupată                                               

 

 

 

 

 

 


     

 Reflecție

Studiu de caz  în grupuri de câte patru elevi.

·         Mențiune : se poate obține piramida vârstelor pe județ de pe site-ul direcției județene de statistică, unde de asemenea se poate descărca și graficul cu numărul de slariați din regiunea de NE. Sau, la această secvență se poate folosi orice grafic sau orice tip de piramid, în funcție de interesul profesorului sau de competenșele elevilor.

Priviti și observati piramida vârstelor din judetul Bacău și explicați ce credeți că se va întâmpla cu populația adultă peste 20 de ani și în aceeași măsură ce se va întâmpla cu populația tânără din acest moment pe următorii ani.

Ce repercusiuni va avea acest lucru asupra populației active?

Urmăriți graficul cu scăderea numărului de salariați în județele regiunii de NE.

De ce credeti ca s-a întâmplat acest lucru?

Identificati trei cauze care au la bază această scădere.

Lucrați în perechi și realizati un scurt eseu de 6-8 rânduri, despre motivele plecărilor in străinătate ale băcăuanilor.

Aplicații/exerciții/feed back

Notaţi pe piramida vârstelor judetului Bacău locul unde se afla părintii voştri, judecând dupa vârsta lor și cea notată pe grafic, considerând anul 0-1, anul 2004.

Item de completare.

Aveți următorul text. Scrieți în spațiile libere termenul sau denumirea corespunzătoare.

Structura confesională indică, repartiția în țară pe ……….., iar cea pe etnii se numește structura pe …………În Moldova unul din județele cu cele mai multe minorități etnice este …………., iar în țară regiunea cu cele mai multe minorități etnice este …………. Natalitatea este indicatorul  demografic care este în legătură directă cu structura pe …………., acesta fiind mai scazut în ţară și mai ridicat în județele din ………… Datorită scăderii populației în orașe, structura pe medii de locuire s-a modificat substanțial, crescând ponderea populației………

Termeni și denumiri: Moldova, Neamț, Suceava, Transilvania, religii, etnii, naționalități, grupe de vârstă, profesională, urban, rural

D . Tema  pentru acasă.

Realizați un text, corect și coerent din punct de vedere geografic, utilizând o singură dată urmatorii termeni sau următoarele denumiri: Evoluție, negativ, pozitiv, Bacău, oraș, structura, Moldova, Culoarul Siretului, spor natural, Subcarpați

Bibliografie

  • Aur Nicu- Contribuții la studiul populației orașului Bacău. Studii și cercetări, I.P. Bacău, 1973
  • Dulamă Maria Eliza- Didactică geografică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1996
  • Dulamă Maria Eliza- Modelul învățării depline a geografiei. Teorii și practici didactice, Ed. Clusium, Cuj Napoca, 2004
  • Harja Eugenia- Folosirea resurselor de muncă-studiu în profil teritorial, Ed. Matrix Rom, București, 2004

Prof. Viorel Irașcu

Școala Gimnazială ,, Al. I.Cuza” Bacău

miercuri, 5 iulie 2023

Chestionar privind stilul de învăţare

Chestionar privind stilul de învăţare

 


Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine.

 

B   Nu există răspunsuri corecte sau greşite.

B   Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie.

B   În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.

B   Răspunde la întrebări prin DA sau NU.

B   Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.

B   Pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acetui chestioanar.

B   Completează chestionarul pe cont propriu.

 

1.

Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti în detaliu despre muzica, sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo?

DA

NU

2.

Te foloseşti de gestica mâinii când scrii?

DA

NU

3.

În locul ziarelor, preferi radioul sau televizorul pentru a te ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive?

DA

NU

4.

La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu: icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate etc?

DA

NU

5.

Când notezi anumite informaţii preferi să nu iei notiţe, ci să desenezi diagrame, imagini reprezentative?

DA

NU

6.

Când joci ,,X şi O” sau dame poţi să-ţi imaginezi semnele de ,,X” sau ,,O” în diferite poziţii?

DA

NU

7.

Îţi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari diferite lucruri (ex. bicicleta)?

DA

NU

8.

Când încerci să-ţi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o ortografie care arată corect?

DA

NU

9.

Când înveţi ceva nou, îţi plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau/şi cursurile orale?

DA

NU

10.

Îţi place să asamblezi diferite lucruri?

DA

NU

11.

La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru?

DA

NU

12.

Când recapitulezi/studiezi sau înveţi ceva nou, îţi place să utilizezi diagrame şi/sau imagini?

DA

NU

13.

Ai rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii?

DA

NU

14.

Dacă ţi se spune ceva, îţi aminteşti ce ţi s-a spus, fără repetarea acelei informaţii?

DA

NU

15.

Îţi place să efectuezi activităţi fizice în timpul liber (ex. sport, grădinărit, plimbări etc.)?

DA

NU

16.

Îţi place să asculţi muzică în timpul liber?

DA

NU

17.

Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să priveşti singur, în linişte?

DA

NU

18.

Găseşti că este mai uşor să îţi aminteşti numele oamenilor decât feţele lor?

DA

NU

19.

Când ortografiezi un cuvânt, scrii cuvântul pe hârtie înainte?

DA

NU

20.

Îţi place să te mişti în voie când lucrezi?

DA

NU

21.

Înveţi să ortografiezi un cuvânt prin pronunţarea acestuia?

DA

NU

22.

Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?

DA

NU

23.

Când începi o sarcină nouă, îţi place să începi imediat şi să rezolvi ceva atunci, pe loc?

DA

NU

24.

Înveţi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităţi?

DA

NU

25.

Găseşti mai uşor să îţi aminteşti feţele oamenilor decât numele lor?

DA

NU

26.

Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveţi mai bine?

DA

NU

27.

Îţi place să demonstrezi şi să araţi altora diverse lucruri?

DA

NU

28.

Îţi plac discuţiile şi îţi place să asculţi opiniile celorlalţi?

DA

NU

29.

La îndeplinirea unei sarcini urmaţi anumite diagrame?

DA

NU

30.

Îţi place să joci diverse roluri?

DA

NU

31.

Preferi să mergi ,,pe teren” şi să afli singur informaţii, decât să îţi petreci timpul singur într-o bibliotecă?

DA

NU

32.

Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculţi comentariile celorlaţi?

DA

NU

33.

Urmăreşti uşor un drum pe hartă?

DA

NU

34.

Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să o atingi?

DA

NU

35.

Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă, îţi imaginezi scenele descrise în text?

DA

NU

36.

Când îndeplineşti diferite sarcini, ai tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu tine însuţi?

DA

NU

37.

Te uiţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci?

DA

NU

38.

Când planifici o călătorie nouă, îţi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură cu locul destinaţiei?

DA

NU

39.

Ţi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit puţin timp, şi preferi să fii activ aproape tot timpul?

DA

NU

 

 

Interpretarea chestionarului

După completarea chestionarului, află care este stilul tău de învăţare. Încercuieşte numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA.

 

Vizual/A vedea

Auditiv/

Ascultare

Practic

4

6

8

12

13

17

22

24

25

29

33

35

37

1

3

9

11

14

16

18

21

26

28

32

36

38

2

5

7

10

15

19

20

23

27

30

31

34

39

Total întrebări încercuite:

.............

Total întrebări încercuite:

.............

Total întrebări încercuite:

............

ð   Acum marchează pe graficul de mai jos numărul total de întrebări încercuite pentru fiecare stil de învăţare.

ð   Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul tău de învăţare preferat.

ð   Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că îţi place să utilizezi toate stilurile de învăţare.